Cu mai bine de un secol in urma (1907) Nicolae Iorga se stabilea in urbea Valenii de Munte, in orasul de un patriarhalism desavarsit, prevazandu-i un viitor aparte : «Vedeam in inca tanara mea inchipuire oraselul schimbandu-se : strazi largi s-ar fi deschis spre gara inca neterminata, casele locuitorilor s-ar fi cladit pe ambele margini , o baie, o sala de adunare, o biblioteca populara pe care am si intemeiat-o indata, ar fi dat caracterul noii alcatuiri pe care o speram inconjurata de simpatia activa a oamenilor in mijlocul carora era sa ma asez (« O viata de om asa cum a fost », 1934).
Cata indreptatire avea sa aiba «Apostolul de la Valeni » , s-a dovedit in timp, constatare si de cei care ne dam binete in fiecare an la aceste cursuri intrate in regula firescului.
Aici, in «Orasul de sub deal» (N. Labis), Iorga a creeat si a condus « Asezamintele mele » : Universitatea populara, Tipografia «Datina Romaneasca», Scoala de misionare nationale si morale «Regina Maria», Scoala artelor uitate, Muzeul de arta religioasa, Teatrul in aer liber, Biblioteca «Cuvantul», si altele, o adevarata scoala izvorata din tumultul inimii profesorului impunand asezarea printre citadelele culturii romanesti.
Constient ca Valenii – o oaza de liniste si meditatie, de reculegere si apropiere sufleteasca- Iorga a impus prin toate mijloacele o apropiere prin cultura a romanilor, si nu numai a lor, pentru ca laolalta veneau unguri, italieni, polonezi, cehi sa se « adape » la izvorul romanismului curat, fara excese dovedite in alte spatii.
Intre atatea binefaceri pe care le-a daruit Iorga poporului nostru, cursurile de vara de la Valenii de Munte vor ramane din cele mai rotnice creatii ale geniului sau. Scopul cursurilor, dupa conceptul « vine cine vrea, sta cat vrea, asculta ce vrea si crede ce vrea » avizat totodata ariile de interes ale profesorului atragand mari personalitati culturale romanesti si de aiurea politicieni de vaza, unii chiar adversari. Nu intamplator, aici la Valeni manifestari colaterale si-au avut intruniri plenare : Congresul Prunarilor, Congresul cantaretilor bisericesti, Congresul Ligii Culturale si … o sedinta a guvernului condus de N. Iorga in 1931.
Exegetii, care ii atribuie istoricului 165656 pagini in 1359 volume si in peste 25000 articole sunt unanimi in a dovedi ca tipografia Datina Romaneasca a inlesnit, ca nici unde, promovarea creatiei Savantului. Deopotriva, om de o eruditie comparabila cu marile genii universale, a fost si fauritor de scoli valenare , sensibil la problemele administrativefie in calitate de consilier comunal (1929) sau de cetatean de onoare (1934). S-a ingrijit de pietruirea unor strazi, de edificarea baii publice, de extinderea electrificarii, toate intr-o buna intelegere cu oficialitatile locale ale vremii.
Cu ceva vreme in urma, inainte de finalul tragic din 1940, « Magul » de la Valeni prevestea : « Aici este un gand care va asigur ca va trai si dupa moartea mea » (Neamul Romanesc ).
Posteritatea, dupa cea de a doua ucidere a savantului (1940-1947), in ciuda vicisitudinilor vremii, i-a purtat acea « Recunoastere ca un giulgiu de aur pe trupul celui asasinat », ceea ce ne asumam si noi cei de astazi.
Privind peste timp, in zilele noastre, se impune ca la Valenii de Munte Universitatea N. Iorga sa nu fie o simpla intamplare, un prilej de recreatie estivala. Conditiile asiguratea dea lungul timpului de gospodarii orasului au fost si sunt pe masura testamentului lasat de « apostolul de la Valeni ». Sa nu uitam ca in memoria colectiva a romanilor si nu numai, numele carturarului este sinonim cu eruditia.
Ion Bocioaca